7 august 2008
17 iulie 2008
Să facem Caravana pentru Anca Parghel
Poate mai tare în ultima Dilemă e interviul cu Anca Parghel. E luat în primăvară de Roxana Lupu şi reluat acum, cînd cu acţiunea "Salvaţi o voce", pentru sensibilizarea eventualilor donatori. În interviu, Anca vorbeşte despre noul disc "brasileiro", cu DJ-ii (Zamorena, cumpăraţi-l, e şi de dansat şi de ascultat), despre noua ei deschidere către fusion şi către colaborări artistice cît mai generoase. Printre altele nu exclude nici colaborarea cu maneliştii:
"Nu mă limitează nimic, nici în viaţă, nici în muzică. Nu am nici o barieră, nici o inhibiţie. Şi dacă vine la mine Adrian Copilul Minune să-mi propună jazzo-maneaua, zic da. Pentru că ştiu că va ieşi aur curat."Eu unul am descoperit-o pe Anca Parghel în anii '80, pe vremea concertelor Perpetuum Jazz de la Sala Radio. Erau concerte "asortate", cu mai multe recitaluri (în formule de combo sau solo). În fiecare seară era şi cîte o cireaşă pe tort: cîte un artist problematic, neconvenţional şi, în condiţiile acelea de îngheţ cultural, chiar contestatar. Aşa erau Harry Tavitian (care ne sălta din scaune ca un adevărat rockstar), Alexandru Andrieş (care nu cînta tocmai jazz, dar care, în acel context jazzistic, izbutea să fenteze cenzura) şi - cine alta decît - Anca Parghel. Pe atunci Anca era tînără şi voia să confirme. Era perioada în care Aura Urziceanu, multă vreme pusă la index de către regim după autoexilul din anii '70, îşi tatona reîntoarcerea acasă, la publicul românesc (în condiţiile în care ea era deja un star internaţional, cu casa şi familia în Canada). Ei bine, în faţa unui public pretenţios, înclinat spre etichetări, comparaţii şi competiţii (gen Clapton vs. Hendrix, Miles vs. Dizzy etc.), Anca trebuia să demonstreze că ea este noua Aura!... Ba poate chiar mai tare ca Aura!!
Evident, ne-a demonstrat ce a vrut ea: anume că e altceva. Alt-CINE-va. Cînta din voce cu o virtuozitate de-a dreptul irespirabilă (pentru noi cei care o ascultam) şi se acompania la pian cu o incredibilă lejeritate. Deşi avea o abordare mai intello, mai modernistă, era o adevărată prin toată atitudinea ei: ne-a subjugat din prima clipă, prin umor şi naturaleţe. Cînta teme proprii, cu titluri gen Vodka Blues, şi prelucrări după Charlie Parker (chiar avea ceva din caracterul excesiv al marelui Bird, ea însăşi atrăgîndu-şi porecle ornitologice precum Privighetoarea, Ciocîrlia etc.).
După '90 i-am ascultat un excelent album de ethno-jazz, editat în Germania (în care arată cunoaşeterea unor românisme muzicale dintre cele mai profunde). Dar nimic live.
Azi nu prea mai ajung la concerte. Dar îmi ajung ecouri... Astă iarnă a văzut-o Zoltan Andras la un concert de colinde jazzy, pe care Anca Parghel l-a ţinut alături de cei doi fii ai ei (care îi fac respectiv tobele şi contrabasul, ea acompaniindu-se ca de obicei la pian). Mi-a zis că Anca s-a schimbat mult şi că emană acum un alt sentiment, mai luminos şi mai amplu. Nu ştiam pe atunci că ea trecuse deja printr-o primă luptă cu cancerul; şi că muzica ei cea nouă are în primul rînd un rol terapeutic, binefăcător, armonic (în toate sensurile). Să ne bucurăm de acest efect al muzicii ei şi, la reciprocitate, să o ajutăm şi noi pe Anca. Să facem un mare cor în jurul ei şi să cîntăm viaţa.
(Apropo: De ieri, Zoli şi Raluca Andras au un băieţel! O naştere de 10, - spune Zolistul.)
Etichete: arhivă, Bukarestalgie, semnal
9 iulie 2008
Joi pe RFI, o fericire cu Chivu & Ghiţulete
Etichete: semnal
11 iunie 2008
Sarmalele pe 12 în Hard Rock Cafe; MŢR amînat
Dragi prieteni,
Pentru ca si romanii sint mari amatori de fotbal, concertul de la Muzeul Taranului din 13 iunie a fost aminat pentru cindva dupa ce se incheie campionatul ...
Si noua ne pare rau.
Veti afla din timp despre reprogramarea reprogramarii ...
Va uram un campionat cit mai placut ...
Insa va asteptam totusi miine seara la h 22:00 la Hard Rock Cafe in parcul Herastrau, la concert si petrecere,
Sarmalele Reci
Zoltan Andras
Etichete: sarmalisme, semnal
29 mai 2008
Cîinii-afişe electorale nu sînt o idee chiar nouă
Cu mult înaintea cîinilor cu vestuţe inscripţionate lansaţi de candidatul primar Radu Nicolae prin Bacău; în India a existat o modă a vacilor pictate cu mesaje publicitare, lăsate să pască în preajma căii ferate. Erau targetaţi, fireşte, arhi-numeroşii pasageri din trenurile indiene. Şi se ştie că acolo trenul aşteaptă ca la barieră cînd vreo vacă sacră catadicseşte să se oprească pe şine... Ergo timp de expunere... fără număr! Subcontinentul indian furnizează un precedent şi în cazul elefantului scos la paradă electorală prin CT de către un contracandidat al lui Radu Mazăre (legenda ar fi că elefantul mănîncă mazăre... aţi prins-o, nu?).
Şi că veni vorba de replici cu tîlc, ştiţi care e replica PRM-ului la căţeii independentului Nicolau? "Încearcă cu o femeie"... Wah-wah-wah-waaa...
O analiză finală, atotcuprinzătoare şi desluştitoare despre tot fenomenul campaniei-iarmaroc din 2008 - îmi intră în Dilema Veche de mîine. Alegeţi s-o citiţi.
Etichete: electo, în România se poate, semnal, telalîcuri
21 mai 2008
Şpriţuri la început de vară (cîntări cu Sarmalele)
Duminică, 1 iunie, Ocna Sibiului: Rock show în aer liber cu Sarmalele Reci
Etichete: sarmalisme, semnal
30 aprilie 2008
Programul de mai al Sarmalelor Reci
Concert Sarmalele Reci in aer liber - reintilnire cu publicul timisorean dupa destul de multa vreme - nu ratati! Fiti si voi printre miile de spectatori!
Simbata, 3 mai, 21:00, Oradea, Blue Monday (pasajul pietonal)
Rock-buli (atentie, pe ungureste buli nu inseamna ce credeti voi, ci pur si simplu petrecere, sau bairam, sau cum vreti ...) - intr-unul din cele mai bune cluburi din tara, unde Sarmalele Reci au inregistrat top de vinzari de bilete.
Etichete: sarmalisme, semnal
17 aprilie 2008
25 martie 2008
Conferenţiez pe teme de retorică a publicităţii
Miercuri 26 martie susţin un seminar la
"Grădiniţa de Advertising" -
Şcoala de Gîndire Creativă a Teodorei Migdalovici:
Effective Writing:
"Sunet şi răsunet"
Metode retorice formale de obţinere a memorabilităţii şi awareness-ului
cu Florin Dumitrescu
miercuri 26 martie, 18:00,
Orange Concept Store
(Magazinul Muzica)
Etichete: semnal, telalîcuri
24 martie 2008
Sarmale împacheţele de primăvară
Etichete: sarmalisme, semnal
21 martie 2008
11 martie 2008
Reminder ÎNcîntece: Comunicatul amfitrionului
în Club A (str. Blanari nr 14)
poeticile cotidianului
editia 66
INcantece
cu Florin Dumitrescu
Poetul ale carui texte poate ca le-ati fredonat - vine in Club A. Cand spuneti Sarmalele Reci spuneti Zoli & Co dar spuneti, poate fara sa vreti, Florin Dumitrescu. De cand vorbim despre Sarmalele Reci, vorbim si despre versurile semnate de Florin Dumitrescu.
Florin vine la Poetici cu texte din volumul sau de poezie Ana are mere (1997) si din antologia Marfa (1995), dar si cu multe subiecte de discutie de la scrisul textelor pentru muzici pana la poezie in lumea pubicitatii.
... SI CU VERSURI DIN VOLUMUL IN PREGATIRE (n.F.D.)!!!
O sa mergem un pic pe urmele lui Scornelius dar si ale lui Doru Demolatoru' (doi copii de suflet ai lui Florin Dumitrescu) iar solutia serii va fi lectura.
O intalnire prezentata de Răzvan Ţupa.
Sneek peak oferit de Florin: o parte din texte sînt disponibile aici. Dar discutia despre muzici, publicitati si poezie numai in Club A.
Poeticile Cotidianului sunt o serie de intalniri initiate in mai 2005 pentru a oferi prilejul publicului literaturii sa isi ia la intrebari scriitorii. Mai multe despre cele 65 de editii de poetici si despre editiile urmatoare la adresa http://casadepoezie.wordpress.com/poeticile-cotidianului-2008/
Etichete: semnal
10 martie 2008
Miercuri citesc în Club A, la Tzupa Show
Etichete: semnal
4 martie 2008
Adevărul dă reţete de scris lyrics-uri
De data asta colegii noştri din presă ţintesc sus: sînt vizate trupele de elită, greii rockului românesc: Iris, Holograf, Cargo, Direcţia 5. E într-adevăr un tabu cultural. Şi era timpul să fie pus în discuţie.
Un semnal a apărut deja de ieri în Adevărul. S-au întocmit liste: una albă, alta neagră. Eu sînt sigur pe cea albă, cu Sarmalele Reci. Dar risc şi lista neagră, cu Direcţia 5: doar că acolo nu deţin exclusivitatea textelor. (Sincer, mi-e un pic teamă.)
Au fost chestionaţi pentru opinii avizate maestrul Şerban Foarţă (care înainte să devină tata neo-manieriştilor, a scris antologicele texte pentru Phoenix), criticul literar Marius Chivu (care e şi foarte branşat la scena rock) şi Andreea Andrei, doamna lyrics-urilor româneşti.
În răspunsul meu, am încercat să fac dau cezarului ce i se cuvine şi am ţinut partea superstarurilor rock (de care am tot rîs la tinereţea mea): am explicat de ce s-a ajuns unde s-a ajuns, aşa, în perspectivă istorică...
Dar o sămînţă de gîlcevă tot s-a agăţat de mine...
După ce mai demult l-am abordat polemic pe senseiul meu Foarţă (pentru o ţandără de aroganţă care i-a scăpat într-un articol de Dilema), azi o voi contra(zice) pe sublima Doamnă Andreea, cu tot respectul. Ori Adevărul i-a trunchiat declaraţia, ori domnia-sa a exagerat dictînd ceva care aduce a reţetă, a formulă de-a gata (ceea ce e inacceptabil dpv artistic), şi anume ideea ca textierul să compună întîi versurile, după care compozitorul să le îmbrace cu muzică:
"[Noi textierii] suntem încorsetaţi. Ar fi mai bine dacă un compozitor ar face melodia după versuri, şi nu invers."Dragă Doamnă. Fiecare tandem compozitor-textier face cum vrea el. Contează ce iese. În fond, pentru unii artişti, constrîngerile sînt creative!
Nu există reţete în acest domeniu. Ce ar fi ieşit dacă Da Ponte l-ar fi pus pe Mozart să facă muzică pe textele lui compuse dinainte? Pe motiv că prea îl constrînge cu ariile lui geniale?
E drept, în acelaşi secol XVIII, Metastasio compunea mai întîi libretele, pe care le dădea apoi compozitorilor să le facă opere. Dar... cine mai ştie azi o operă de Metastasio? (Nu întreb doar retoric: chiar m-aş bucura ca unii dintre cititorii mei să ştie.)
Mai departe? Scrie mîine în Adevărul Literar & Artistic.
Etichete: semnal
27 februarie 2008
SOS Mărţişor!
Ideea e simplă: băieţii să dăruiască şi fetele să poarte mărţişoare, aşa, ca-n vremurile bune.
Argument: Magia Mărţişorului chiar funcţionează! (Fiecare e invitat să verifice!)
Pericol: Una dintre cele mai frumoase tradiţii româneşti riscă să se piardă sau cel mult să devină vestigiu de expus la MŢR.
Cine zice că nu e cool şi se ruşinează de ce-o sa zică blazaţii de (la) serviciu, dacă îl/o vede că participă la o serbare atît de rurală (vai, dragă!), să rămînă cu coolness-ul lui/ei.
Pentru noi, restul - declar inaugurată primăvara!

(c) All Bulgaria Virtual Guide
Related links:
Mărţişor 2008 (Andressa)
Ce primeam de Mărţişor (Gina, Metropotam)
Baba Marta (Grandmother March)
SOS Mărţişor (Andressa din nou)
Etichete: semnal
26 februarie 2008
De 3 ori pentru Mărţişor
- Un articol e pentru The One Magazine (numărul de martie);
- al doilea e pentru Dilema de vineri (29 feb.);
- şi al treilea e pentru Metropotam (cred că intră tot vineri).
Le anunţ din vreme; le voi linkui la timpul lor; şi poate le voi prelua şi pe blog (mai încolo, aşa)...
Etichete: semnal
21 februarie 2008
La ordinea serii: Altex, Eminescu, Sarmalele
"[...] Cu siguranta Gicutu e un nume simbolic, vine de la Geek-utzu, te-ai prins, sper... Ce alta pereche i s-ar asorta lui Madam Multe-Media decat un Musiu Geek! Altminteri, ti-e clar de ce se bat ei atata pe scrisoarea aceea, nu? [...]"Acum mă pregătesc să fug la Club A, unde la 19:00 îşi lansează Iulian Costache cartea despre Eminescu, care se anunţă unul dintre evenimentele editoriale ale anului. Mă văd cu amici literaţi, dintre care cel mai vechi şi mai preţios este Iulian însuşi, ditai lectorul la Litere în Universitate, dar şi un foarte creativ şi incitant promotor cultural (să mai zic că e tobă de carte?)... Îmi pare rău că nu l-am convocat acum 2 ani la Scornelius, cînd cu produsele branduite Eminescu: autoritatea sa m-ar fi apărat în faţa reacţiunii.
... După care mă îndrept către piaţa Gemeni, la sarma-recitalul din El (Grande) Comandante (un stabiliment renumit, dar pe care eu de abia azi îl voi descoperi), însoţit - sper - de cît mai mulţi oameni de litere.
E o seară grea, discriminatorie: Iulian Costache s-ar putea să meargă la jazzul prietenului nostru Iordache. Mie nu mi-a fost greu să decid: încă nu m-am săturat de cum sună Sarmalele în formula cu 3 orădeni. (Cel mai bine ar fi să vină şi Iordache cu saxul, dar... reunirea asta nu se va întîmpla decît poate cu un referendum, o petiţie cu 100.000 de semnături şi o rezoluţie ONU.)
Etichete: sarmalisme, Scornelius, semnal
18 februarie 2008
Concerte cu Sarmalele Reci săpt. asta:
Rezervări: 0728 556 043 şi 0724 396 043
Etichete: sarmalisme, semnal
30 ianuarie 2008
Sarmalele revin în Bucureşti: vineri în Lăptărie
Şi, ca să fiu coleg rău pînă la capăt, vineri nu o să pot ajunge la încheierea din Lăptărie (plec din Buc., sorry)... Mergeţi voi fără mine, nu mă supăr:
Sarmalele Reci
vineri 1 feb. 23:00
în Lăptăria Enache
UPDATE Hop şi comunicatul lui Zoltan:
Etichete: sarmalisme, semnal
28 ianuarie 2008
SOS arhitectura industrială din Bucureşti!

Încă un pericol planează asupra patrimoniului bucureştean: acela de a-i fi demolate clădirile vechilor fabrici, multe dintre ele de o grandoare, chiar frumuseţe, greu de recuperat.
Ce se va întîmpla cu depoul Dudeşti, a cărei înfăţişare maiestuoasă aminteşte de gările pariziene? Ce se va întîmpla cu complexul de panificaţie Colentina, nemurit de Cărtărescu în nuvelele sale? Să fie toate rase, ca să facă loc unor complexe rezidenţiale irespirabile?
Tot mai mulţi români merg în Occident şi au ocazia să vadă cum astfel de spaţii sînt redate culturii, educaţiei sau divertismentului.
În Bucureşti aşa ceva s-a întîmplat (poate doar) la Anador, mall-ul de pe Galaţi (actuala V. Lascăr) colţ cu Ştefan cel Mare, construit pe "vestigiile" unei autobaze de taxiuri. Din păcate, jalea care bîntuie actualmente prin Anador pare să descurajeze altă iniţiativă similară...
Ce spun specialiştii? Putem afla miercuri 30 ian., 18:00, la ICR, la o dezbatere care se anunţă urgentă. Redau ca atare comunicatul ICR:
„Bucureşti – vechi oraş industrial?”
Dezbatere dedicată unui patrimoniu arhitectural ameninţat
Miercuri, 30 ianuarie 2008, de la ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti) va avea loc dezbaterea „Bucureşti – vechi oraş industrial?”. Întâlnirea, moderată de arh. Irina Iamandescu, este cea de-a doua dintr-o serie dedicată de ICR fenomenelor arhitecturale şi urbanistice româneşti şi este organizată în parteneriat cu Asociaţia Română de Arheologie Industrială. Vor participa arhitecţii Constantin Goagea (revista Arhitectura), Adrian Crăciunescu şi Gabriel Panasiu (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti), Attila Kim (Studio KBD). Printre invitaţi se numără ICOMOS Romania, Uniunea Arhitecţilor, Ordinul Arhitectilor, reprezentanţi ai autorităţilor locale sau centrale.
Dezbaterea, deschisă publicului, are ca punct de pornire constatarea că un patrimoniu cu un important potenţial cultural şi turistic tinde să dispară sub presiunea “dezvoltatorilor urbani”:
„Astăzi e răspîndită la noi părerea că vechile hale şi depozite, morile albite de făină, abatoarele şi depourile de tramvaie nu mai au valoare decît prin terenul de sub ele. Aşa că magnaţii afacerilor imobiliare le dau jos ca să ridice pe locul lor cartiere rezidenţiale plate, supraevaluate, mall-uri, blocuri de birouri şi alte construcţii fără stil şi fără personalitate. E o crimă. Mai rău, o idioţie. (...) Nu merităm să avem un prezent dacă ne distrugem mai departe, şi în libertate, precum sub fosta dictatură, trecutul. Avem nevoie de o nouă definiţie şi valorizare a trecutului nostru arhitectonic, care să includă aspectul său burghez, negustoresc şi industrial. Cîteva capodopere abstruse ale sale încă supravieţuiesc. E timpul să facem ceva cu ele.” – Mircea Cărtărescu, O crimă şi o idioţie
Discuţiile vor fi însoţite de ilustrări între care o expoziţie de proiecte de diplomă ale studenţilor arhitecţi dedicate conversiei patrimoniului industrial. Un obiectiv fundamental al programului lansat de ICR este ca patrimoniul arhitectural încă existent să supravieţuiască şi altfel decât în arhive foto-video.
Pentru detalii şi confirmarea participării:
Biroul de presă al ICR, tel. 031 7100 625, e-mail: biroul.presa @ icr.ro
Etichete: Bukarestalgie, semnal










