Legea cultelor este o lege anti-cult

www.humanism.ro

Ce i-a făcut pe legiuitorii noştri să pună pe tăbliţă taman acum, în prag de euro-aderare, ditai interdicţia libertăţii de expresie, cum e Proiectul de Lege a cultelor? Ce or fi vizat? Orice, numai protejarea Bisericii nu. Dac-ar fi aplicată, Legea ar interzice Biblia însăşi! Cartea Cărţilor ar rezulta “o ofensă publică adusă mai multor simboluri religioase”, precum idolii, chipurile cioplite şi viţeii de aur! Scripturile ar trebui declarate ilegale şi slujbele interzise! Iisus însuşi ar rezulta un huligan care, când cu alungarea din templu, s-a făcut vinovat de “învrăjbire religioasă”. Papa Benedict, cu ale sale glose teologice, ar trebui declarat persona non grata...
Anul trecut ne-am speriat, laolaltă cu lumea-ntreagă (dar mai puţin conştienţi decît ea), de scandalul caricaturilor daneze. A urmat, “mai aproape de cămaşa noastră”, scandalul Evangheliştilor, într-o perioadă şi-ntr-o zonă pline de tradiţii misterice precum Irodul şi Viflainul. Marketingul cultural inabil a făcut ca un text care 15 ani nu a stîrnit altceva decît laude să declanşeze, abia pus în scenă, protestul unor ieşeni papă-colivă. După care Codul lui Da Vinci n-a produs la noi mai multă vîlvă decît Stigmatele lui Bridget Fonda...
Anul ăsta, vestea viitoarei “legi anti-blasfemie” s-a suprapus cu comedia politicienilor pelerini la Sf. Paraschiva. Fervoarea religioasă de paradă, vecină cu filistinismul şi soră cu simonia a ţinut hangul, precum un novice fonfăit, reacţionarismului. Ce urmează acum? Protestul nostru, al celor care vrem să ascultăm neîngrădiţi Losing My Religion sau What If God Were One Of Us. Poate că El nu este unul dintre noi; dar este sigur de partea noastră, a celor pentru care credinţa nu suportă girofaruri şi dictate.


(c) REM

Am scris acest articol alaltăieri, pentru B-24-FUN. Urgenţa lui mă determină să îl postez acum, imediat după apariţia sa pe situl "celui mai tare ghid"; şi să îndemn pe cît mai mulţi dintre voi să îl preia. Voi reveni cu anumite comentarii şi adăugiri. Acum, vorba aceea, "nu avem timp de nuanţe"...