Prezervativul: îţi place atunci cînd uiţi de el

(Atenţie! Text recomandat publicului de 18... hai... 15+)

Prep-faţă: pentru numărul din luna mai, prietenii de la Playboy au binevoit să-mi găzduiască nu mai puţin de două articole... ce-i drept la r-lubrici diferite. Ca de obicei, postez pe blog ce am avut de zis în calitate de Advertising Guru (wăi-leu... ei mi-au impus titlul, jur). Celălalt text - vă las să-l savuraţi exclusiv în ediţia pe hîrtie a ultimului Playboy (mai, 2008). Ştiu că, oricum, majoritatea dintre voi cumpăraţi revista asta mai ales pentru articolele scrise...



Tendinţa dominantă în reclamele la prezervative nu mai e să spui că te protejează, ci că, mai mult, procură direct plăcerea. Ni se prezintă femei în extaz, strigînd şi rîzînd fericite ca la al n-şpelea orgasm consecutiv… Bărbatul nu-i nicăieri, abia dacă-l bănuieşti iţit între perne şi cearşafuri, adîncit de convulsiile femeii care - ea deasupra! - pare să se bucure de una singură… Atributele masculinităţii sînt preluate de produsul însuşi: întreaga tagmă bărbătească e reprezentataă de o membrană care în definitiv, nu e decît excrescenţa unei protuberanţe… un adoas la adaos…
Sau cine nu-şi aminteşte macheta, mai degrabă sugestivă decît ilustrativă, în care o tînără doamnă, cu gura pînă la urechi, îşi dă drumul să alunece pe o balustradă de scară!? Singurică-singurea… doar ea şi balustrada… Da, da, acea ditai balustrada cu striaţii… sau bumbişori de cauciuc pe toată suprafaţa! Care bărbat s-ar declara jignit de asimilarea lui cu o lungă şi groasă balustradă, cu suprafaţa fin reliefată?
Ei bine, totul pleacă de la inovaţiile în prelucrarea cauciucului, poate mici, de ordinul micronilor, în realitatea tehnologică; dar cu mari efecte în sfera plăcerilor omeneşti. Prezervativele de ultimă generaţie sînt inefabil de subţiri, dar incredibil de rezistente; la nivel de senzaţii, ele redau totul, totul… şi ceva în plus!
Gata cu străvechiul zgîrci grosolan, resimţit de corpurile în contact ca un intrus, ca un separator, ca un corp străin! Şi care, în momentele fericite în care izbuteai să faci abstracţie de el, începea să emane acel miros de cauciuc încins, menit parcă să strice cheful…
Acum prezervativele sînt subtile şi delicate şi pe plan olfactiv; dacă nu cumva au gusturi şi arome variate: ciocolată, vanilie, fructe… Spotul la prezerative aromate natural, cu albina care dă tîrcoale buzelor unei frumoase, cam stînjenită la masa ei din cafenea, îşi propune - tocmai! - să ne educe asupra posibilităţilor multiple de utilizare. În coada spotului, după ce frumuseţea feminină a părăsit cafeneaua, vedem albina bîzîind de data aceasta la buzele unui tînăr cocheţel, ceea ce este, de asemenea, foarte instructiv pentru unii dintre noi…
Dar chiar şi în afara acestor mici revoluţii cauciucate, un prezervativ bun îţi procură plăcere tocmai prin faptul că, o dată montat, uiţi propriu-zis de el! Uiţi de problema pe care a fost tocmit să o rezolve; şi te dedici fără reţineri plăcerii.
Desigur, nu toate reclamele sînt aşa. Mai sînt şi acelea, cică educaţionale, care arată spermatozoizi, chiar şi sub formă de actori costumaţi caraghios, cu ditai moţul în frunte. Mai sînt acelea care te sensibilizează asupra consecinţelor neplăcute ale neglijării prezervativului: cum e să fii părinte de copii isterici, la vîrsta la care nu ţi-ai consumat pe deplin tinereţea; sau spotul acela cu mari dictatori ai secolului trecut, despre care ni se spune că ar fi putut să nu existe, spre bucuria omenirii, dacă părinţii lor ar fi făcut sex protejat. Adevărate mini-cursuri de educaţie sexuală (şi pe alocuri de istorie), aceste spoturi fac reclamă nu unei mărci anume sau unui anume tip de prezervativ, ci categoriei de produse în general. Ele se adresează pieţelor "needucate" sau generaţiei tinere, care nu a conştientizat pe deplin risurile sexului neprotejat.
În România, publicitatea la prezervative a fost la început, în anii '90 una socială, umanitară; era comandată de fundaţii, laolaltă cu campaniile de sensibilizare asupra pericolului bolilor cu transmitere sexuală, cu precădere SIDA. Dar chiar şi această propagandă medical-profilactică, ca să îşi atingă scopul, trebuia făcută cu zîmbetul pe buze. Iată de ce, multă vreme, personajul-mascotă al campaniei naţionale pentru sex protejat, un mare şi simpatic prezervativ cu chip de om, avea înfăţişarea zîmbitoare a unui politician major al vremii: aceeaşi gură hlizită dintr-o parte-n alta a feţei, aceeaşi ochişori abia mijiţi, aceeaşi mină bonomă. Sloganul pastişa la rîndul lui lozinca electorală a politicianului: "O căciuliţă pentru liniştea dumneavoastră"…