Misterele Bucureştilor II: Pasajul Mărăşeşti

O nouă aberaţie a acestui Caracal mai mare (care este Bucureştiul).
De obicei pasajele sînt menite să degreveze intersecţiile complicate. Ei bine, Pasajul Mărăşeşti are menirea, dimpotrivă, să încurce pe puţin două intersecţii mari. Constructorii lui Ceauşescu l-au pus, oarecum, ca un car înaintea boilor. Pasajul trebuia să preia traficul într-o zonă care se preconiza ca un înfloritor centru urban. Nu a fost să fie... Oraşul postceauşist s-a dezvoltat în alte zone, iar acum pasajul nu face decît să gîtuie o axă de trafic care uneşte acele zone.
Ca o culme a ironiei, pasajul a stat închis ultimii 2 ani ăentru renovare, a înghiţit mulţi bani, s-a redeschis şi acum e gata să ne enerveze mai rău ca oricînd. Lui i-am dedicat ultimul editorial din B-24-FUN:

Ce sens are Pasajul Mărăşeşti?

L-a construit Ceauşescu, ca să ne încurce peste vremuri

După o pauză de peste un an, s-a redeschis Pasajul Mărăşeşti. Până de curând erau lucrători în el, care dădeau ultimele mistrii, în timp ce automobilele încetineau, să-i ferească. De cîteva zile pasajul a revenit pe harta aglomeraţiei bucureştene.
Stând deunăzi blocat sub pământ, m-am întrebat: ce sens are Pasajul Mărăşeşti? El chipurile degrevează intersecţia lui Goga cu Mircea Vodă. Dar pe Mircea Vodă trece cam o maşină pe minut, în medie. Cine vede trei maşini deodată poate spera să vadă şi o muscă albă!
Ceauşescu avea gînduri mari: ar fi trebuit ca toată zona să râdă în soare, binecuvântată de apropierea Casei Poporului. Dar anii trec şi locul rămîne pustiu. Vizavi de Plaza Camerei de Comerţ se întinde un maidan dezolant.
Cîndva aici era cocheta Piaţă Mărăşeşti: cele cîteva tarabe desenau o lume veselă şi prosperă. La cîteva case de străvechea biserică Dobroteasa (scăpată pînă azi prin minune) era o cîrciumioară. Curţile debordau de salcîmi şi lilieci. Peste drum, lîngă piaţă, avea casă unchiu’ Ionică, unchiul lui tata. Ne lua un sfert de oră să ajungem din Foişorului, mergând la pas uşor, pe străduţele umbrite de copaci ale cartierului.
Azi locul e unul dintre cele mai aride din oraş. Pasajul e bun poate că mai ţine un pic de umbră...
Dar altfel, ce sens are pasajul? Prin el trec şi maşini, şi tramvaie. Pasajul nu separă unele de altele. Dimpotrivă, el îngustează Bulevardul Goga, această umflătură ceauşistă a Dudeştiului, iţită în dreptul fostului bordel Crucea de Piatră. Dacă vreun camion blochează Bulevardul Mărăşeşti, îi încurcă pe toţi, ori că merg pe şine, ori pe asfalt. Pasajul Mărăşeşti nu întretaie nici podul omonim: nu trece nici pe sub Dîmboviţa, nici peste ea; se opreşte în „prag” şi îi încurcă pe toţi cei care au treabă pe la Camera de Comerţ, şi aşa năuciţi de sensurile de pe chei. Cei care au copilărit şi au crescut în cartier se simt azi cu atît mai pierduţi şi mai dezorientaţi.