textier: O scurtă poveste... zisă pe lung

18 iunie 2007

O scurtă poveste... zisă pe lung

Ca multor copii din ţara asta, lui fi-meu îi plac desenele animate româneşti. Alea de Animafilm. "Comuniste", dacă vreţi. Cînd dă pe Minimax vreun episod cu Mihaela sau cu Bălănel - e înnebunit! Culmea e că-i plac şi chestiile alea putred optzeciste, faţă de care noi ca adulţi strîmbăm din nas, precum Pinpin sau Cei 4 muşchetari şoricei (o serie umil inspirată de episoadele cu Tom, Jerry şi micuţul Tuffy care zice "touché pussycat!").
Ce bucurie pe Pavel al meu cînd i-am spus că putem vedea la cinema un colaj cu desene animate româneşti! Îi zice O scurtă poveste şi a fost lansat de 1 iunie (proastă alegere, în opinia mea, pentru un produs - totuşi - alternativ: în perioada aceea, plină de serbări şcolare şi de festivităţi legate de Ziua Copilului, tot marile centrale comerciale fac legea... başca vremea bună care-i ţine pe copii afară). La două săptămîni de la lansare, Scurta poveste era programată la Citiplex, multiplexul de la City Mall (lîngă Bellu).
După ce sîmbătă văzuserăm Shrek 3 la mall-ul din Vitan, ne rămăsese pentru dumincă fimul românesc.
După un sunday brunch mai lălăit, plecăm de acasă, din Titan, binişor după 11, pentru matineul de la ora 12. O proastă inspiraţie m-a făcut să cred că ajung mai repede pe Văcăreşti, via Piaţa Sudului. Cînd dau să sui dealul Văcăreşti, hopa: blocaj imens, maşini parcate aiurea, clacsoane... O fi tîrgul de vizavi, mă gîndesc, dar n-am nici un chef să aflu amănunte: trebuie să scap de acolo! Mă strecor şi fac dreapta pe Mărţişor, trec pe lîngă casa lui Arghezi (care acum are surate mai tinere - diverse vile în diferite stadii de construcţie), şi, dacă tot văd că e liber, ţin drumul ăsta... Ştiu că Şoseaua Olteniţei e-n şantier, aşa că nu mă grăbesc să revin la ea. O fac totuşi, înainte de Brâncoveanu, unde totul se opreşte brusc, fără speranţă: şoseaua, înjumătăţită de săpături, e plină ochi. Şi ceasul arată 12 fără cîteva minute... Iar fi-meu în spate e vesel şi nerăbdător să-şi vadă eroii animaţi naţionali... Cum se clinteşte un pic coloana, mă avînt ca taximetriştii pe linia de tramvai (aia de pe contrasens!) şi nu mă mai opresc decît în parcarea subterană a Mall-ului. Urcăm la suprafaţă, după care fuga pe scările rulante pîna la etajul 3, la Cityplex. Cu cît ne apropiem de ţintă, cu atît se îndesesc afişele la O scurtă poveste şi la TIFF (un poster "din ăla cu dracii", care îl înspăimîntă pe fi-meu, mai ales după ce a văzut acum vreo 10 zile pe TVR, la o oră de obicei fără riscuri, spotul cu audiţia de vampiri; între timp TIFF-ul s-a terminat, dar afişele cu castingul de vîrcolaci au rămas să bîntuie închipuirea copiilor, acolo, peste drum de Bellu)...
E 12 şi 5 (eh, pierdem reclamele...), cînd mă aşez la rînd, după două mame cu copii mai măricei, care negociau unde să le dea locuri pentru Piraţii 3: astea sînt împreună, deduc optimist... Erau împreună, dar plăteau separat! Aşa că, după ce intră în sală prima pereche mamă-copil, rămîne a doua, care n-are bani schimbaţi... Aştept ca gigi de la casă să meargă alături la floricele, să schimbe pentru rest... Ce bine că eu am card, îmi zic. Ne vine rîndul la 12 şi 10! Fi-meu comandă (aşa cum l-am învăţat de micuţ): bună ziua, vă rog frumos, un adult şi un copil la O scurtă poveste! La care casierul: - Îmi pare rău, Scurta poveste a fost scoasă din program, că nu venea nimeni... Şi, culmea e că ne zice toate astea avînd în spate un mare poster înrămat cu O scurtă poveste!!!
Mă repliez repede, nu vreau ca bietul copil să sufere din pricina unor românisme idioate (mai ales că el e foarte patriot, în sufletul lui neprihănit de 7 ani): - Uite, Pavel, nu se mai dă filmul ăsta, dar... poate mergem la Familia Robinson! (Ştiam că vrea să-l vadă şi p-ăsta...) La cît e? îl întreb pe casier. - La 13, îmi răspunde. - Perfect: daţi-ne, vă rog... - Nu avem POS, îmi răspunde cu ochii la cardul pe care tocmai i-l întindeam... De ce nu mă mai mira deja nimic? - Bancomat? - La parter...
Ia şi coboară de la 3 la parter, pe scările flancate de afişe la TIFF (acoperă-ţi ochii, Pavel) şi O scurtă poveste (acoperă-ţi ochii, tata). Murphian: niciuna dintre cele două bănci la care am card nu are bancomat la City Mall! Dar... ce mai contează un extra-comision acolo, cît timp copilul e fericit? Îl las pe el să înfigă cardul, să apese pe butoane, să scoată apoi cardul şi banii... După care ţuşti înapoi: 3 rînduri de scări rulante, afişelele (buuu!!), deskul casieriei, la care de data asta sîntem primii! ... Şi cerem bilete pentru "un adult şi un copil la Meet the Robinsons"! - Ah, nu v-am spus? - răspunde (sau, mă rog, întreabă) gigi casierul - sînteţi primii 2 la filmu-ăsta şi, dacă nu se adună 5 spectatori, nu rulează filmul. Aşa că reveniţi cu 20 de minute înainte... Ergo: duminică la ora 13, Citiplex-ul e posibil să nu strîngă 5 spectatori în sală! Aşa ceva la Hollywood Multiplex e de neconceput. Chiar aşa... Ce s-o întîmpla în răstimp la Mall-ul din Vitan? Gîndul de a nu-i transmite lui fi-meu nervii şi frustrările mele îmi dă inspiraţie şi agilitate. Iau un B-24 din teanc şi dau repede la pagina galbenă cu litere roşii a multiplexului hollywoodian... Robinson... duminică... 13:30! Hiuh: avem timp berechet să ajungem înapoi în civilizaţie. Coborîm pentru ultima oară scările alea rulante cu afişele lor idioate. În următoarele minute părăseam cavoul cu 3 etaje din cartierul cimitirelor şi coboram dealul pe dincolo, pe lîngă Şincai.
De acum încolo totul avea să meargă perfect pentru copil (şi pentru mine care mă bucuram de bucuria lui): film mişto americănesc fără surprize, ciocolată caldă "specială", într-un pahar cît capul lui de mare, la Lavazza lîngă Multiplex, başca un CD-mp3-player portabil cu o reducere de chilipir la Media Galaxy... Am plecat fericiţi, după ce am dat turul dinozaurilor de plastic!
Pentru o clipă, nu mai mult, m-a străbătut un gînd: s-or fi strîns oare 5 spectatori la Citiplex, pentru filmul de 13?

Etichete: ,

12 Comments:

Blogger Maier said...

Ma mira faptul ca movieplexurile s-au aventurat in a difuza acest film.
Privind majoritatea cinefililor si a iubitorilor de desene animate, copii sau adulti, cine a indragit atat de mult creatiile autohtone incat sa capete un atat de puternic sentiment al nostalgiei care sa-l determine sa mearga la acest film, si cati copii sunt acum crescuti sa aprecieze aceste desene? Sunt convins ca majoritatea sunt lasati nesupravegheati in fata Fox Kids/CN/Minimax-ului si se uita la ce aiureli sunt date acum.
Evident ca putem vorbi de o nesimtire din partea staffului movieplexului ca nu promovezi un film daca nu-l difuzezi.
Sa fim seriosi, la Gloria si o persoana daca e filmul este rulat.

In final, poti sa zici ca te mira slaba audienta a acestui film?

9:13 p.m.  
Anonymous Florin said...

Arată-i băiatului tău pe YouTube Lolek şi Bolek, Profesorul Baltazar. O să le revezi şi tu cu plăcere.

4:50 p.m.  
Blogger Maier said...

Sunt eu, Victor :)
O sa ma uit la ele diseara sa vad despre ce e vorba.

5:23 p.m.  
Blogger textier said...

maier: wow... am vazut "ai vazut" si mi-a placut, bravo! sa inteleg ca le-ai aratat meserie la examene.
florin: multm., dar te adresezi unui doctor in ostalgia cartoons!
lolek & bolek si reksio (ambele poloneze) sint pe youtube, dar si pe minimax la discretie: episoade noi...
prof baltazar (fosta iugo) e de negasit pe youtube.
in schimb ai "nu pagadi": si chiar episoade de dupa 90!
dar favorita noastra (tata & fiu) e cirtita cehilor (krtek, little mole etc.), cartoon veteran, care insa are si episoade noi, de prin '90-2000.
pe bulgari i-am mentionat deja in posturile dsp. donio donev.
dar poate ca ostalgia caroon ar merita un post separat...

11:59 p.m.  
Blogger Maier said...

Imi cer scuze, am facut eu o confuzie, florin, te-am confundat cu textier, de aceea am postat acel al doilea comentariu.
textier: multumesc pentru votul de incredere, mai dau meserie la un ultim examen si sunt liber.

12:36 a.m.  
Blogger MoniK said...

eu cred ca ii plac desenele acelea pentru ca nu sunt violente, sunt vorbite intr-o limba normala.
sau am eu fobii;)in privinta altor filme, mai recente.

5:43 p.m.  
Anonymous Florin said...

Florin, pe YouTube găseşti Baltazar (Balthazar). Netradus, dar adorabil.

Florin

http://florinhalalau.weblog.ro

2:08 p.m.  
Blogger textier said...

multm., florin!
... mai ales ca nu imi porti pica dupa intilnirea ratata din vina mea, in preoteasa. daca imi mai dai o sansa, promit sa-ti ies in cale curind.
asa e, sint prospaturi pe youtube cu baltazar de cind n-am verificat... dar doua sint reclame la telefonie si una e un reel de studio video. oricum, sint geana pe ei!

3:11 p.m.  
Anonymous Florin Hălălău said...

Aş vrea să-mi ieşi în cale curînd, adică să te cunosc. Nu mai ţin minte ce a fost cu Preoteasa, dar n-au intrat zilele în sac. Sper să nu fie o confuzie, am mai fost confundat de sculptorul Mihai Bandac cu Mircea Toma.

10:24 p.m.  
Anonymous Florin Hălălău said...

Na că am comis-o. E vorba de MIhai Buculei.

10:25 p.m.  
Anonymous Florin Hălălău said...

Zaczarowany Ołówek

Creionul fermecat, pe româneşte.

Este pe YouTube.

11:40 a.m.  
Blogger textier said...

djenkuie pane florine

5:18 p.m.  

Trimiteți un comentariu

<< Home