textier: Franţujii îl pun pe Omar Khayam la produs

24 august 2006

Franţujii îl pun pe Omar Khayam la produs


Apropo...
Spre deosebire de (unii dintre) noi, iranienii nu condamnă "trivializarea" poetului lor naţional.
Urmaşii Persanului se menajează.
Trebuie ca lichidul să fie mult mai negru şi mai gros decît acest distins cupaj bordelez, ca să le stîrnească îngrijorarea.

www.chateaulescart.com

6 Comments:

Anonymous Anonim said...

poate "cepaj", nu "cupaj":-)

11:10 p.m.  
Anonymous Anonim said...

Am gasit intimplator intr-o Dilema, pe vremea cind nu era "veche", o poveste de-a lui Alexandru Calinescu despre cum a fost pus la produs un erou de-al lui Dumas. M-am gindit ca s-ar potrivi aici:

"În 1865, ne povesteşte Alberto Manguel în a sa Istorie a lecturii, într-o perioadă cînd industria cubaneză a ţigărilor de foi cunoştea o criză puternică, Saturnino Martinez, om din interiorul breslei, dar avînd şi preocupări literare, s-a gîndit că muncitorilor le-ar fi trebuit un ziar în care să regăsească problemele şi greutăţile lor, dar care, totodată, să le ofere şi posibilitatea de a evada din rutina cotidiană, propunîndu-le spre lectură proză şi poezie. Aşa s-a născut La Aurora, numai că Martinez şi-a dat seama că audienţa ziarului nu putea fi decît redusă, întrucît doar vreo cincisprezece la sută dintre muncitori ştiau carte. I-a venit atunci ideea să facă apel la un lector oficial. Proprietarul manufacturii El Figaro şi-a dat acordul, lectorul a fost ales din rîndul muncitorilor care, de altfel, îl plăteau din salariile lor. Lectorul nu s-a mulţumit să le citească din ziar, a trecut la romane, scrieri istorice, ba chiar la un manual de economie politică. Succesul iniţiativei a fost extraordinar, dar autorităţile, temîndu-se de acţiuni subversive, au interzis practica lecturilor în ateliere. Cîţiva ani mai tîrziu, primul război de independenţă purtat împotriva Spaniei a provocat valuri de emigrări în Statele Unite, refugiaţii întemeind importante comunităţi cubaneze la New York, New Orleans şi Key West. Această din urmă localitate a devenit atunci centrul mondial al producţiei de havane. Imigranţii au adus cu ei obiceiul lecturilor în ateliere. Un uriaş succes a avut Contele de Monte-Cristo. Muncitorii dintr-un atelier i-au scris în 1870 lui Alexandre Dumas, cu puţin timp înainte de moartea acestuia, rugîndu-l să accepte ca numele eroului să fie dat unei mărci de ţigări de foi. Dumas a acceptat..."

11:02 a.m.  
Blogger textier said...

frumos fane, multumesc
povestile dsp produse/ marfuri/ branduri fecundate de cultura inalta (si invers) ne pot inspira si ne pot dezamorsa prejudecati.
in cazul poetilor (hai fie si romancierilor) reificati, daca mi-ai fi zis de un produs numit dumas as fi fost si mai fericit.
asa si hamlet e o tigara de foi (hamlet, the mild cigar), dar n-am pus-o la socoteala...
bafta si te mai astept

11:27 a.m.  
Anonymous Anonim said...

am pus-o de dragul povestii, nu ca sa fie luata la socoteala... eu zic totusi ca povestea asta face mai mult decit un produs dumas fara poveste...

12:27 a.m.  
Blogger textier said...

ok intre timp mi-am amintit si line-ul principal al campaniei hamlet, care face cu ochiul catre o drama de tenesse williams: happiness is a cigar called hamlet

11:01 a.m.  
Anonymous Anonim said...

ha. asta chiar mi-a placut. shakespearelicious, cum ar zice publicitarii din new york.

10:18 p.m.  

Trimiteți un comentariu

<< Home