textier: Pe care Tweety să-l salvăm?

22 februarie 2006

Pe care Tweety să-l salvăm?

Din Japonia serialelor manga până-n Hawaiul lui Lilo & Stitch...

... trecând prin hexagonul lui Asterix şi canioanele lui Bip-Bip, tot mai mulţi părinţi acuză violenţa din desenele animate. Mai crunte decat boom şi splash, mai dureroase decât cucuiele lui Tom şi aplatizările lui Jerry, mai abisale decât norişorii căzăturilor – noile aventuri cu feţi-monstruoşi sunt tot mai incriminate pentru curba violenţei infantile.
Deopotrivă descoperiţi în faţa acestei invazii, copiii români au parte de alt soi de proteste proteguitoare. Adulţii români – mă rog, o parte a lor - n-au găsit altceva de revendicat decât... desene animate în limba engleză! Cu alte cuvinte, renunţarea la mai noua modă a dublării-n română. Este obiectul campaniei “Salvaţi-l pe Tweety”, lansată de o profesoară de engleză. Anglofonia originară a desenelor îi îndeamnă pe copii să înveţe engleza, spune doamna profesoară... Şi pe parinţi să le pună prof de engleză, ne putem gândi noi ceilalţi... Mai mult sau mai puţin dezinteresată, teacher-iţa nu şi-a ales bine endorser-ul... Tweety face parte din menajeria unui post care ne permite, printr-o simplă setare a televizorului, să urmarim programul, la alegere, în română sau în engleză. E imposibil să îl dublezi pe un Mel Blanc, dar dublajul poate prilejui mici recitaluri şi actorilor noştri. Un super-talentat Marius Săvescu sau un ditai Gheorghe Dinică, de pildă, înnobilează de-a dreptul modestele producţii Disney pentru televiziune de pe postul public naţional. Să-l salvăm - da! - pe Tweety: pe acel Tweety din sufletul copiilor. Să salvăm inocenţa agresată, înainte de traducerea desenelor, de violenţa pe care multe dintre acestea le-o inoculează.

(Acum şi la pungă de plastic, B-24-FUN, 16 februarie 2006)